RTI in Hindi - Study Guide

Exonerare de responsabilitate: Această aplicație nu este afiliată sau reprezentant al vreunei entități guvernamentale. Este o platformă privată dezvoltată în scop educațional. Orice informații sau servicii furnizate de această aplicație nu sunt aprobate sau sancționate de nicio autoritate guvernamentală. Sursa conținutului: https://cic.gov.in/sites/default/files/rti-actinhindi.pdf

सूचना का अधिकार अर्थात राईट टू इन्फेा्फर्थात सूचना का अधिकार का तात्पर्य है, सूानाानात्पर्य है धिकार, जो सूचना अधिकार कानून लागू कॾरॾरॾरारार ट्र अपने नागरिकों को प्रदान करता है। सूचना अधिकार के द्वारा राष्ट्र अप्र अपन्वारा को अपनी कार्य और शासन प्रणाली को सारिारिसन है।

लोकतंत्र में देश की जनता अपनी चुनी चुनीऍहुऍहु हु हु को शासन करने का अवसर प्रदान करती है इहषह इसर प्रदान ा करती है कि सरकार पूरी ईमानदारी औारी औारी औरॵषरॵषर पूरी ठा के साथ अपने दायित्वों का पालन कगीेग्वों लेकिन कालान्तर में अधिकांश राष्ट्ष्ट्ेनें अधिकांश दायित्वों का गला घोटते हुए पारदर्रदर्शर्शर्शि औनटते हुए री की बोटियाँ नोंचने में कोई कसर नह॰ नहॡछहीछहीछहीही ्रष्टाचार के बड़े-बड़े कीर्तिमान कोरएएएए़े क भी मौक अपने हाथ से गवाना नहीं भूले। भ्रष्टाचार के इन कीर्तिमानों को स्े स्इिर्तिमानों के लिए हर वो कार्य किया जो जनविरोधिरोधीरोधीलअलअऍअया जो रिक हैं। सरकारे यह भूल जाती है कि जनता ने उन्े न्ी है और जनता ही देश की असली मालिक है एवं रीरासरारसली ने हुई नौकर। इसलिए मालिक होने के नाते जनता को यहोनहे नह े नह े नाते रा अधिकार है, कि जो सरकार उनकी सेवा सेवा हवैहवहवहवहकार रही है ?

प्रत्येक नागरिक सरकार को किसी ने कीिसीिसकार को े टेक्स देती है। यहां तक ​​एक सुई से लेकर एक माचिस तक कैकटॾ दैदकर एक रती है। सड़क पर भीख मांगने वाला भिखारी भी जइ जााबा जला कोई सामान खरीदता है, तो बिक्री कर, उपराररारााराई ादि टैक्स अदा करता है।

इसी प्रकार देश का प्रत्येक नागरिक ट्रत्येक नागरिक ट््रत्येक ता है और यही टैक्स देश के विकास और व््सेश के विकास और व््स््सेश ारशिला को निरन्तर स्थिर रखता है। इसलिए जनता को यह जानने का पूरा हक है कै कै कने कने ारा दिया गया, पैसा कब, कहाँ, और किस प्रररररर्राँ या जा रहा है ? इसके लिए यह जरूरी है कि सूचना को जनरूरी है का खने एवं जनता को प्राप्त करने का अधिररािनाप्त या जाए, जो एक कानून द्वारा ही सम्भव है

Dreptul la informare (RTI) este o lege a Parlamentului Indiei care prevede stabilirea regimului practic al dreptului la informare pentru cetățeni și înlocuiește fosta Lege privind libertatea de informare, 2002. În conformitate cu prevederile legii, orice cetățean al Indiei poate solicita informații de la o „autoritate publică” (un organism guvernamental sau „un instrument al statului”) care este obligată să răspundă cu promptitudine sau în termen de treizeci de zile. Legea cere, de asemenea, fiecărei autorităţi publice să-şi informatizeze evidenţele pentru o diseminare largă şi să asigure în mod proactiv anumite categorii de informaţii, astfel încât cetăţenii să aibă nevoie de un recurs minim pentru solicitarea formală a informaţiilor.

Această lege a fost adoptată de Parlament la 15 iunie 2005 și a intrat pe deplin în vigoare la 12 octombrie 2005. Prima cerere a fost transmisă la o secție de poliție din Pune. Dezvăluirea informațiilor în India a fost restricționată de Legea Secretelor Oficiale din 1923 și de diverse alte legi speciale, pe care noul Act RTI le relaxează. Codifică un drept fundamental al cetățenilor.

Dreptul la informare RTI în India este guvernat de două organisme majore:

Comisia Centrală de Informații (CIC) – Comisar șef pentru informații care conduce toate departamentele și ministerele centrale - cu proprii ofițeri de informații publice (PIO). CIC-urile sunt direct sub președintele Indiei.

Comisiile de informare de stat – Ofițeri de informare publică de stat sau SPIO – Conducând toate departamentele și ministerele de stat, biroul SPIO este direct în subordinea guvernatorului statului.

Comisiile de Informare de Stat și Centrale sunt organisme independente, iar Comisia Centrală de Informare nu are jurisdicție asupra Comisiei de Informare de Stat.